Un atac cu drone rusești a lovit un bloc de locuințe din Kiev, în ciuda unei încetări a focului mediată de SUA. Peste 1.500 de drone au fost lansate de miercuri, iar autoritățile ucrainene acuză Moscova de încălcarea flagrantă a normelor internaționale. Articolul analizează contextul, reacțiile și implicațiile acestui atac asupra conflictului.
Premierul Letoniei, Evika Silina, a demisionat după ce coaliția s-a destrămat în urma unor incidente cu drone ucrainene care au intrat pe teritoriul țării. Criza politică survine cu câteva luni înainte de alegeri și evidențiază vulnerabilitățile de securitate ale statelor baltice în fața războiului hibrid rusesc.
Rusia a lansat peste 1.560 de drone și 56 de rachete asupra Ucrainei într-un atac masiv de 36 de ore, ucigând trei persoane și rănind 40 la Kiev. Atacul subminează eforturile de pace și arată că Moscova nu renunță la escaladare.
Rusia a atacat Kievul cu drone și rachete balistice, ucigând o persoană și rănind 31. Atacul a vizat infrastructura civilă și clădiri rezidențiale, iar operațiunile de salvare continuă. Contextul geopolitic rămâne tensionat, în ciuda declarațiilor de pace.
Un atac rusesc cu drone și rachete asupra Kievului a provocat prăbușirea parțială a unei clădiri rezidențiale, mai mulți locuitori fiind prinși sub dărâmături. Echipele de salvare continuă căutările, iar comunitatea internațională condamnă atacul.
Rusia a lansat un baraj masiv de drone asupra Ucrainei, ucigând șase persoane și lovind infrastructura critică lângă granițele NATO. Zelenski acuză Moscova că a folosit 800 de drone pentru a copleși apărarea, într-un atac care readuce atenția asupra războiului.
Un atac masiv rusesc, descris drept unul dintre cele mai lungi, a ucis șase persoane și a rănit zeci în Ucraina, în ciuda declarațiilor lui Trump și Putin că războiul se apropie de final. Atacurile au vizat Kiev, Liov, Odesa și alte regiuni, iar autoritățile ucrainene avertizează că Rusia încearcă să suprasolicite apărarea antiaeriană.
Rusia a testat noua rachetă balistică intercontinentală Sarmat, numită 'Satana II', pe care Putin o consideră cea mai puternică din lume. Articolul analizează caracteristicile tehnice, estimările occidentale și contextul geopolitic al războiului din Ucraina.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat testarea cu succes a unei noi rachete, descrisă drept „cea mai puternică din lume”. Evenimentul, mediatizat intens de propaganda rusă, are loc pe fondul tensiunilor cu Occidentul și al războiului din Ucraina. Analiștii avertizează asupra riscului unei noi curse a înarmărilor.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat testarea cu succes a rachetei balistice intercontinentale Sarmat, numită „cea mai puternică din lume”, care va intra în serviciu până la sfârșitul anului. Racheta, capabilă să transporte focoase nucleare, are o rază de peste 35.000 km și poate penetra orice sistem antirachetă. Testul are loc pe fondul expirării tratatului Noul START și al intensificării cursei înarmărilor nucleare.
Foametea pe frontul din Ucraina afectează atât soldații ucraineni, cât și pe cei ruși, din cauza dificultăților de aprovizionare cauzate de drone și de izolarea pozițiilor. Mărturiile soldaților dezvăluie condiții extreme, inclusiv cazuri de canibalism, iar autoritățile încearcă să găsească soluții pentru a preveni o criză sistemică.
UE și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva instituțiilor și oficialilor ruși acuzați de deportarea sistematică și îndoctrinarea a aproape 20.500 de copii ucraineni. Măsurile includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie, vizând atât entități implicate în programe de reeducare militară, cât și persoane cheie din administrația rusă. Aceste sancțiuni sunt coordonate cu Canada și vin ca răspuns la ceea ce este considerat o încălcare gravă a dreptului internațional.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.