Operatorul regional al rețelei electrice, PJM Interconnection, estimează că cererea de electricitate va atinge un record de vară de 166,3 gigawați pentru seara de joi, depășind precedentul record stabilit acum două decenii, în 2006. De asemenea, NYISO, operatorul rețelei din statul New York, se așteaptă ca cererea să se apropie de maxime istorice, iar MISO, care acoperă 15 state din Midwest și Sud, ar putea vedea, de asemenea, un nou record de cerere de vârf. Autoritățile de la MISO au declarat că se vor baza pe sprijinul PJM pentru a acoperi nevoile consumatorilor.
Într-un raport din luna mai, directorii PJM au avertizat asupra unui „dezechilibru fundamental între cât de repede crește cererea și cât de repede poate fi construită și conectată la rețea noua capacitate de producție”. Noile centrale electrice, au spus ei, necesită acum de două ori mai mult timp pentru a fi construite și costă de două ori mai mult decât acum un deceniu. În același timp, presiunea asupra rețelelor electrice a crescut din cauza noilor tehnologii, cum ar fi centrele de date și vehiculele electrice. În luna mai, PJM a declarat că centrele de date hyperscale „adaugă o sarcină într-un ritm fără precedent”.
Experții spun că boom-ul inteligenței artificiale se ciocnește cu schimbările climatice, instrumente precum ChatGPT, Gemini și Claude fiind procesate în vaste centre de date consumatoare de energie. Cele mai energofage sunt facilitățile hyperscale, care necesită între 100 și 300 de megawați de electricitate, suficient pentru a alimenta sute de mii de locuințe. Multe dintre acestea sunt concentrate în nordul Virginiei, care se află în zona de servicii a PJM și este descrisă pe scară largă ca fiind cel mai mare hub de centre de date din lume. Cercetătorii au identificat, de asemenea, un așa-numit „efect de insulă de căldură a datelor”, constatând că temperaturile la suprafața solului din jurul centrelor de date AI cresc în medie cu 2 grade Celsius, iar în unele locuri creșterea ajunge până la 9 grade Celsius.
Serviciul Național de Meteorologie din SUA avertizează că perioadele lungi de căldură extremă creează un stres semnificativ asupra organismului și îndeamnă oamenii să limiteze activitățile în aer liber, să se hidrateze și să stea aproape de aerul condiționat sau de centrele de răcire. Un raport din 2024 al Journal of the American Medical Association (JAMA) a constatat că 21.518 de decese în Statele Unite între 1999 și 2023 au fost legate de căldură. Cel mai mare număr a fost înregistrat în ultimul an al analizei, 2023, când 2.325 de persoane au murit din cauze atribuite temperaturilor ridicate.
Această situație evidențiază o problemă structurală gravă: rețeaua electrică americană, îmbătrânită și subfinanțată, nu poate ține pasul cu cererea explozivă generată de inteligența artificială și de electrificarea transporturilor. În timp ce centrele de date consumă cantități uriașe de energie, ele contribuie și la încălzirea locală, amplificând efectele valurilor de căldură. Este un cerc vicios: cu cât este mai cald, cu atât crește cererea de aer condiționat, iar centrele de date AI, care rulează non-stop, adaugă și mai multă presiune. În plus, construcția de noi centrale electrice este îngreunată de birocrație, costuri și opoziție locală, ceea ce face ca soluțiile pe termen scurt să fie limitate.
Pe de altă parte, tranziția către energia regenerabilă, deși necesară, nu poate rezolva de una singură problema vârfurilor de cerere, mai ales când soarele apune și panourile solare nu mai produc. Bateriile la scară largă și stocarea energiei sunt încă insuficiente. Astfel, în zilele caniculare, operatorii recurg la centrale pe gaze naturale sau chiar la importuri de energie din Canada, ceea ce crește emisiile de carbon și agravează schimbările climatice.
Pentru consumatorii obișnuiți, consecințele se traduc prin facturi mai mari la electricitate și riscul unor pene de curent. În unele state, autoritățile au emis deja apeluri la economisirea energiei, iar companiile de utilități oferă stimulente pentru reducerea consumului în orele de vârf. În același timp, marile companii tech, precum Google, Microsoft și Amazon, care operează centre de date, sunt presate să investească în energii regenerabile și în eficiență energetică, dar ritmul nu este suficient de rapid.
De ce este important:
Acest val de căldură nu este doar o problemă meteorologică, ci un test de stres pentru întreaga infrastructură energetică a SUA. În contextul în care inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, iar electrificarea transporturilor accelerează, cererea de electricitate va continua să crească vertiginos. Dacă rețeaua nu este modernizată și extinsă, riscul de blackout-uri și de creștere a costurilor pentru consumatori va deveni cronic. În plus, legătura directă dintre centrele de date AI și efectul de insulă de căldură arată că tehnologia, deși benefică, are un cost ecologic semnificativ. Deciziile luate acum de autorități, companii și cetățeni vor determina dacă rețeaua electrică va putea face față provocărilor viitorului sau dacă ne vom confrunta cu crize energetice tot mai frecvente și mai severe.
