Potrivit plângerii, deportații le-au spus autorităților ghaneze că beneficiaseră de protecție în Statele Unite, dar majoritatea au fost îndepărtați în câteva ore sau zile de la sosirea în Ghana și trimiși în țările din care fugiseră. Unii au fost abandonați în state terțe, fără resurse pentru a-și continua călătoria. „Nicio persoană nu ar trebui returnată într-un loc unde se confruntă cu persecuția, tortura sau amenințări grave la adresa demnității și siguranței sale”, a declarat Oliver Barker-Vormawor, partener senior la firma de avocatură ghaneză Merton & Everett LLP. Firma sa a intentat procesul împreună cu Clinica pentru Litigii Transnaționale a Facultății de Drept Cornell și Consiliul Global pentru Litigii Strategice, o coaliție de ONG-uri.
Plângerea susține că Ghana încalcă atât legislația națională, cât și pe cea regională, „facilitând trimiteri în țări nesigure”, se arată într-un comunicat al grupurilor de advocacy. Deși a confirmat că acordul cu SUA se referă la cetățeni din Africa de Vest, Ghana nu a dezvăluit detaliile termenilor. La scurt timp după ce acordul a intrat în vigoare, Statele Unite au anulat restricțiile de viză pe care le impuseseră anterior Ghanei. Grupurile de advocacy spun că procesul urmărește să oblige Ghana să divulge termenii înțelegerii cu administrația Trump și să blocheze orice viitoare deportări în cadrul acestui aranjament.
Un proces similar a fost intentat la începutul lunii iunie la Comisia Africană pentru Drepturile Omului și Popoarelor, pentru a opri deportările din SUA către Guineea Ecuatorială, care a servit și ea ca punct de tranzit pentru deportații africani. Acel proces a fost depus în numele a 14 deportați, dintre care mai mulți erau încă reținuți în Guineea Ecuatorială în condiții „echivalente cu detenția arbitrară și pe termen nelimitat”, potrivit rechizitoriului. În cazul plângerii împotriva Ghanei, niciunul dintre cei 27 de deportați nu mai rămăsese în Ghana, au precizat grupurile de advocacy. „Mulți dintre ei se ascund acum în țările lor de origine sau au fugit în state terțe, unde așteaptă într-un fel de limbo.”
Beatrice Njeri, avocată a Consiliului Global pentru Litigii Strategice care îi reprezintă pe deportați, a declarat pentru agenția de presă Reuters că scopul este de a descuraja și alte state membre ECOWAS să încheie acorduri similare cu administrația Trump. Njeri a adăugat că grupul solicită, de asemenea, cel puțin 100.000 de dolari compensații pentru fiecare deportat din partea Ghanei, precum și alte reparații.
De ce este important:
Acest caz scoate la lumină o practică periculoasă a administrației americane de a eluda protecțiile internaționale prin transferarea deportaților în țări terțe, fără garanții pentru siguranța lor. Plângerea împotriva Ghanei ar putea stabili un precedent juridic important în Africa de Vest, descurajând alte state să colaboreze la astfel de scheme care încalcă drepturile omului. De asemenea, subliniază vulnerabilitatea extremă a migranților și refugiaților, care, chiar și după ce obțin protecție în SUA, pot fi trimiși înapoi în pericol din cauza unor acorduri bilaterale netransparente.
